Oricine a lucrat vreodata a simtit intr-un fel sau altul presiunea legata de locul de munca creata un deadline sau de unele sarcini mai dificile. Pe termen scurt este firesc si rezolvabil, dar din ce in ce mai multi angajati nu scapa de presiunea de la locul de munca nici macar acasa, unii raspund la mailuri sau dau telefoane si in timpul liber, altii isi iau de lucru suplimentar acasa, s.a., iar acest comportament determina cronicizarea starilor, stresul devenind coplesitor si daunator sanatatii fizice si psihice.
Creierul nostru stocheaza zeci de mii de cuvinte invatate de-a lungul vietii, stocheaza sensuri ale acestora si toata semnificatia posibila pe care am construit-o in timp pentru fiecare cuvant. In acest sens, fiecare cuvant pe care-l recunoaste creierul nostru are in spate o intreaga poveste, un soi de "film" interior care se declanseaza si se deruleaza foarte rapid in inconstient atunci cand il folosim.
Gâtul - Din punct de vedere al psihicului, problemele fiziologice apărute în zona gâtului se constituie într-o metaforă ce ne atrage atenția asupra flexibilității de a vedea situațiile, persoanele, soluțiile posibile din mai multe perspective. Această capacitate ne ajută să înțelegem care este abordarea cea mai potrivita atât situației cât și personalității noastre. Dacă rămânem "fixati" asupra unei singure perspective, asupra unui singur punct de vedere, atunci gâtul nostru are de suferit, manifestând dureri, "înțepeniri".
Manifestările fiziologice interioare de la nivelul gâtului au legătură cu limbajul verbal și nonverbal, cu capacitatea noastră de a spune ce ne doare, de a refuza, de a riposta atunci când suntem abuzați, cu capacitatea de a ne exprima nevoile, de a cere, cu capacitatea de a ne exprima verbal emoțiile si cu creativitatea de a găsi cea mai utilă modalitate de comunicare.
Ce facem ca să evităm suferința? Ne străduim îndelung să deținem controlul cu speranța că lucrurile vor sta așa cum ne dorim și că ne vor fi împlinite nevoile emoționale fundamentale!
Este bine ca, pentru început, să definim termenii "sistem" și "control" ca să înțelegem la ce anume se referă acest principiu.
Virginia Satir, promotoarea terapiei sistemice, aduce în discuție pentru prima dată ideea de “sistem” și evidențiază faptul că fiecare dintre noi, deși suntem ființe individuale cu nevoi specifice și cu un mod specific de a interpreta și aborda viața, este important să luam în calcul și faptul că facem parte din mai multe sisteme care ne influențează și pe care le influențăm.
Putem vorbi despre sindromul burnout atunci cand ne simtim epuizati fizic, psihic si emotional datorita unei unui stres prelungit. Apare in general la locul de munca, ca o consecinta a dezechilibrului dintre cerinte, resursele mediului respectiv si cele interioare si gradul de satisfactie profesionala.
Capul este partea din corpul nostru care are legătură cu individualitatea noastră, cu ceea ce "știu că sunt", "vreau să fiu", "aleg să cred despre viață", cu ceea ce este specific nouă și ne diferențiază de restul oamenilor. Are legătură cu valorile personale, credințele despre viață și principiile pe care ne propunem să le respectăm. De aceea, orice dificultate fiziologică apare în această zonă a corpului nostru, de la o boală gravă pâna la o banală și trecătoare durere de cap de exemplu, este un semnal de alarmă privind faptul că ne simtim "atacată" individualitatea.
În acest context, gândurile noastre sunt în stransă legatură cu faptul că percepem o amenințare (reală sau imaginară) îndreptată către valorile și principiile noastre de viață. Reacția la această amenințare, uneori chiar încălcare reală a acestora, este de cele mai multe ori una ofensivă.
Persoana greu de iubit este persoana care a fost dezamagită cel puțin o dată și a decis să nu mai creadă în iubire!
Atunci când emoțiile se acumulează în ființa noastră, datorită unei atenții sporite și a timpului îndelungat de menținere a agitației mentale, ele se manifestă adesea prin declanșarea de anxietate și atacuri de panică (ca reacție la frică, îngrijorare), prin depresie (ca reacție la tristețe, neputință, stimă de sine scăzută, pierderea încrederii în oameni, viață, rezolvare), probleme psihice (ca reacție la suspiciune nejustificată, orgoliu, inflexibilitate, neacceptare, neiertare) deoarece ființa noastră are nevoie, conform instinctului de supraviețuire, să găsească un mod, chiar forțat, de a descărca ceea ce este periculos pentru organism.
De cele mai multe ori comportamentul uman deficitar este în sine un mecanism de apărare împotriva suferinței. Motivația declanșării acestuia este una pozitivă deoarece prin acest mecanism persoana își pune astfel un scut împotriva unei suferințe prezente/reale sau viitoare/ imaginare (în sensul de ”ar putea să se întâmple”). Însă nu totdeauna acest tip de apărare este benefic pe termen lung, în primul rând pentru ca este doar o formă de amânare a rezolvării concrete și în cel de-al doilea rând, deoarece declanșează prin repetitivitate, dependențe extreme de dăunătoare pentru viața și sănătatea persoanei.
E firesc impulsul, deoarece fiecare avem propria perceptie despre lume si ne straduim, inconstient de cele mai multe ori, sa le-o impunem celorlalti fara sa luam in considerarea banalul fapt ca suntem cu totii oameni nenascuti invatati, ci am invatat prin experienta si ca, propria noastra experienta si perceptie, sunt diferite de ale celuilalt.
Pentru cei din jurul nostru adesea suntem prea tineri sau prea batrani pentru ceva anume, prea inalti sau prea scunzi, prea neexperimentati sau prea experimentati, prea directi si sinceri sau prea inchisi in noi.
NLP-ul schimbă starea! Odată schimbată starea, atentia noastră se mută catre ceea ce este cu adevarat important în viață. Această reorientare a atenției duce la vindecare psiho-emotională și la atingerea mai ușoară a obiectivelor noastre.
Ce inseamna NLP?
Programarea Neuro-Lingvistica (NLP) este un domeniu de sine statator fondat in anul 1976 de Richard Bandler - specialist în tehnologia informatiei si matematica - si John Grinder – lingvist.
Programare = aptitudinea fiecăruia de a "produce" și "transpune" în practică o variată și complexă gamă de programe comportamentale.
Neuro = functionarea corpului si psihicului uman se bazează pe functionarea sistemului nervos. Alcatuit din miliarde de celule nervoase (neuroni) interconectate, acesta constituie baza fiziologica a perceperii, gandirii, simtirii si functionarii intregului sistem uman.
Lingvistică = mijloacele de comunicare apelate, respectiv la comportamentul nostru verbal și nonverbal.
(cf. http://ro.wikipedia.org/)
“Imaginea personală este cheia personalităţii şi comportamentului uman. Schimbaţi-vă imaginea personală şi vă veţi schimba şi personalitatea şi comportamentul.”, Maxwell Maltz
Tehnicile NLP au aceeasi eficienta in oricare dintre situatiile abordate de psihoterapie (in majoritatea tarilor europene NLP-ul este recunoscut ca forma de psihoterapie).
Domeniu terapeutic de sine statator, ale carui baze incep in jurul anului 1976, Neuro Programarea Lingvistica (NLP) este o combinatie de tehnici/metode ale psihoterapiei cognitiv-comportamentale, hipnoterapiei si gestalt-terapiei....
“Psihoterapia nu este ceva ce are terapeutul, cum ar fi un medicament, pe care să îl dea pacientului. Psihoterapia este ceva ce face terapeutul: se implicâ într-un anumit tip de conversaţie cu cel interesat.”, Thomas Szasz în “Cuvinte pentru cel înţelept”
NLP-ul ne ghideaza intr-o autoanaliza de potential asupra vietii noastre, ne ajuta sa ne definim mai clar dorintele, nevoile si mai ales modalitatiile de indeplinire a lor....
“Nu conteaza cat timp am fost blocati intr-un sens al limitarii noastre. Daca mergem intr-o camera intunecata si aprindem lumina, nu conteaza daca in incapere a fost intuneric pentru o zi, o saptamana sau zece mii de ani. Aprindem lumina si camera este luminata. Odata ce detinem controlul asupra capacitatii noastre in ceea ce priveste dragostea si fericirea, atunci putem spune cu mana pe inima ca lumina a fost aprinsa.” - Sharon Salzberg
Unul dintre principiile fundamentale ale Programării Neuro-Lingvistice, “Harta nu este teritoriul” provine din lucrarea filosofului Alfred Korzybski “Science and Sanity“, publicată în anul 1933. Acest principiu a mai apărut de-a lungul timpului și sub alte forme, ca de exemplu la Allan Wilson Watts, “The menu is not the meal (meniul nu este mâncarea)” și alte variante prin intermediul altor autori.
Alfred Korzybski, fondatorul Semanticii Generale, consideră că limbajul are o serie de limitări deoarece el operează cu omisiuni, distorsiuni şi generalizări. Limbajul nu poate descrie în totalitate experienţa trăită de persoana respectivă, fiind dependent de sensul pe care un individ îl dă obiectului sau experienţei respective. Acest sens este de cele mai multe ori diferit de sensul pe care îl dă altă persoana aceluiaşi obiect sau aceleiaşi experienţe. Aceste limitări duc deseori la interpretări greşite ale mesajelor transmise de la o persoana la alta, generând astfel conflicte în comunicare.
NLP-ul a început ca o căutare și un exercițiu pentru modelarea excelenței. Richard Bandler și John Grinder au studiat cei mai buni terapeuți ai anilor 1970, în căutarea unor strategii inconștiente care diferențiază persoanele care obțin excelența de celelalte. Ei au adus odată cu NLP-ul "diferența care face diferența" (Robert Dilts, 2009). Robert Dilts merge ceva mai în detaliu concluzionând rezultatul a peste 40 de ani de modelare și afirmă despre NLP că este un set larg de "instrumente pentru visători, metode, aptitudini, modele care ajută oamenii să-si trăiască visele."
Organizarea de informații pentru a obținerea de rezultate constituie nucleul Programării Neuro-Lingvistice și unul dintre cele mai importante domenii de cunoaștere la care NLP-ul excelează, de cunoaștere a modului de gandire, deoarece, cand vine vorba de rezolvarea problemelor, Albert Einstein spunea că: "Nu putem rezolva problemele folosind același tip de gândire pe care l-am folosit atunci când le-am creat ".
